Tătici cu copii pe munte – Negoiu 2020

Au trecut 10 ani de când, împreună cu câțiva colegi de liceu, am început o poveste care ne-a adus de-a lungul anilor numeroase satisfacții dar și multe amintiri frumoase: #Taticicucopiipemunte. Copiii din fotografia de mai jos sunt acum studenți, noi am mai îmbatrânit, însă echipa s-a păstrat și împreună cu o nouă generație de juniori am pornit săptămâna trecută din nou la drum.

Dacă anul trecut am făcut o încălzire în Piatra Craiului, pentru această vară ne-am propus un standard mai ridicat: Vârful Negoiu 2535m. În urmă cu 5 ani atinsesem acest vârf, cu echipa de seniori, pe un traseul extrem de anevoios așa că anul acesta am hotărât să abordăm o altă rută, care părea mai simplă: Porumbacu de Sus – Cabana Negoiu – Drumul Zmeilor – Căldarea Sărătii – Piatra Prânzului – Șaua Cleopatrei – Vârful Negoiu.

Pentru acest sezon ne-am strâns la start 34 de temerari, mai mari sau mai mici, unii fiind la prima experiență în echipa #tăticicucopiipemunte. Prima etapă a expediției trebuia să fie cea mai simplă și nu trebuia să ne forțeze prea tare, însă drumul de la cariera de piatră până la Cabana Negoiu 1540m avea să pună la grea încercare calitățile fizice și voința noilor coechipieri.

După mai bine de 3 ore de urcuș continuu, aveam să descoperim una dintre cele mai frumoase cabane din România: Cabana NEGOIU. Peisajul, dotările, curățenia și atmosfera sunt comparabile cu ceea ce am mai văzut în cabanele din Mont Blanc. Prețurile pentru un pat variază în funcție de numărul de locuri în cameră – 85 lei camera cu 2 paturi sau 75 lei în camera cu 6 paturi, micul dejun fiind inclus în preț. Chiar dacă drumul de la Constanța a fost destul de solicitant, copiii au ieșit la joacă în jurul cabanei iar apoi s-au retras pentru masa de seară lasând loc afară ursuleților care căutau mâncare prin împrejurimi.

Și pentru că după o așa zi este nevoie de energie, o altă surpriză deosebit de plăcută a fost mâncarea excelentă de la cabană: ciorba de legume 15 lei, friptură cu cartofi prăjiți – 40 lei, mici sau cârnați cu cartofi – 40 lei și clătite gigant cu dulceață de afine – 20 lei. Seara a continuat cu cântece de tabără, la focul de șemineu.

Vremea a ținut cu noi și soarele ne-a zâmbit și în dimineața celei mai grele zile. După două ture în leagăn, un mic dejun de +3* și un briefing despre traseu, am pornit la drum.

Drumul Zmeilor, un traseu destul de lejer dar pe alocuri înspăimântător din cauza hăurilor care se deschideau sub traseu, avea să fie o piatră de încercare pentru o parte din echipă. Plimbarea prin pădure cu zone de treceri înguste, scări sau pasaje suspendate avea să continue cu povârnișuri unde zăpada era încă prezentă.

Ajunși în Căldarea Sărății atmosfera s-a mai relaxat și am putut sa ne bucurăm de priveliștea extraordinară din jur. După o pauză scurtă de hidratare aveam să începem urcarea spre Piatra Prânzului. Grohotișul, amestecat cu zăpadă și apă precum și diferența destul de mare de nivel avea sa ne forțeze destul de mult, mai ales pe ultima porțiune a traseului.

Pentru cei mai mulți dintre noi Piatra Prânzului avea să fie în acest an sfârșitul traseului deoarece zăpada mare făcea practic impracticabil traseul spre vârf. Și dacă tot ne aflam la Piatra Prânzului am hotărât că este locul perfect pentru o gustare și o pauză de hidratare, ochii fiindu-ne ațintiți la cei doi colegi temerari care au incercat să forțeze urcarea spre vârf.

Și pentru ca de cele mai multe ori coborârea este mai dificilă decât urcatul, atenția a fost încordată la maxim. Juniorii s-au descurcat excelent și de această dată, reușind să parcurgă întregul traseu în timpii înscriși pe stâlpii de marcaj.

Activitățile de seară au continuat la cabană până spre miezul nopții.

Ca fapt divers vă spunem că la cabana Negoiu există un jacuzzi în aer liber și o saună iar băile de pe fiecare etaj au dușuri cu apă caldă! Cu siguranță este un loc în care vom reveni cu drag.

După poza de final am început coborârea către Porumbacu si nu puteam să nu facem o scurta abatere de la traseu pentru a vedea Cascada Șerbota.

Și pentru că exact pe drumul de întoarcere se afla și Castelul de Lut Valea Zânelor am făcut o scurta oprire pentru a admira un complex interesant și foarte bine pus in valoare.

Povestea sezonului 10 tătici cu copii pe munte s-a încheiat ca în fiecare an fără probleme dar cu promisiunea că vom reveni pentru a atinge vârful!

Lasă un răspuns

Nume *
Email *
Sit web

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.