Târgul de Turism București 2019

Despre Târgul de Turism al României am mai scris în ultimii ani, făcând și comparație cu ce se întâmplă la alte manifestări de profil din Europa. La această ediție am fost prezenți la eveniment pe parcursul a două zile și o să incercăm să analizăm în continuare, pe de o parte modul în care au promovat organizatorii târgul iar pe de alta acțiunile de marketing pe care le-au realizat cu această ocazie operatorii din turism și entitățile publice.
Un târg de promovare are trei genuri de actori principali: organizatori, expozanți (privați, instituționali), vizitatori (agenți, privați), fiecare având obiective proprii pe care încearcă să le atingă pe durata unui astfel de eveniment.
Organizatorii asigură spațiile necesare desfășurării târgului, organizează evenimente conexe și promovează pe plan național și internațional, transmițând mesaje pe diverse canale media, pentru a asigura prezența unui număr cât mai mare de vizitatori. Așa cum am mai spus, târgurile de promovare sunt organizate în occident în special pentru a pune în legătură producătorii cu revânzătorii, în special cu cei din alte țări, așa numitul B2B (business to business) și mai puțin pentru vânzările directe către clienții locali.
Organizatorul principal al evenimentului, ROMEXPO a promovat târgul de turism de anul acesta prin spoturi care anunțau reduceri spectaculoase la pachetele de vacanță oferite de agențiile participante. Nu știm dacă a existat promovare externă pentru acest eveniment, însă am remarcat lipsa aproape totală a unor agenți de turism străini care să le procure noi contacte celor care promovau destinațiile noastre autohtone.
Nu este de mirare că, datorită mesajului folosit în promovarea Târgului de turism al României 2019: ,,kilometrul zero al ofertelor cu discount-uri de până la 40%“, principalii vizitatori au fost “VÂNĂTORII DE OFERTE” în căutare de chilipiruri turistice. De remarcat este și durata târgului de la București care se desfășoară pe durata a 4 zile, în contextul în care media europeană este de 3 zile, dintre care doar una este dedicată în general publicului larg, celelalte fiind organizate exclusiv pentru întâlnirile B2B. Nu o să mai discutăm despre organizatori, ci o să vă arătăm câteva imagini cu profilul vizitatorului la Târgul de Turism București 2019 din primele 2 zile:

Este adevărat că sâmbătă și duminică la târg au participat în special familii în căutare de oferte. Poate că numărul participanților putea să fie mai mare însă prețul de 20 lei/persoană (la Târgul de Turism de la Milano biletul costă 5€!) a mai tăiat din elanul vizitatorilor.
Trecând la partea organizatorică și a facilităților oferite expozanților și vizitatorilor, nu am remarcat mari diferențe față de un târg din străinătate.Așa cum aminteam, un alt actor principal într-un astfel de eveniment este EXPOZANTUL, fie el entitate publică sau operator privat. Acesta organizează în funcție de targetul de promovare diverse tipuri de standuri: Standurile Naționale prin care țările participante își promovează oferta turistică prin intermeiul panourilor video, fotografiilor, broșurilor dar și evenimentelor care sunt organizate pe perioada târgului. Tot la aceste standuri se află și reprezentanți ai unor agenții touroperatoare locale care încearcă să contracteze pachete de vacanță și să realizeze parteneriate cu eventuale agenții din țara în care se desfășoară târgul. Scopul acestor standuri este de a atrage atenția asupra țării de destinație și pentru a se încheia contracte care să aducă în țară căt mai mulți turiști străini.
Standurile regiunilor/orașelor din țara în care se desfășoară târgul intră în competiția pentru atragerea atenției touoperatorilor folosind elemente specifice locale. Astfel, sunt scoase în evidență caracteristicile geografice ale regiunii, elementele tradiționale și cele gastronomice care pot să facă diferența față de competitori. Aceste standuri sunt organizate de autoritătile locale/regionale care pun în scenă evenimente cultural artistice menite să faciliteze contactele dintre hotelieri/agenții locale și touroperatorii străini în căutare de noi destinații.Anul acesta am remarcat un nivel excelent de prezentare al expozanților care au investit sume considerabile pentru a aduce la târg standuri deosebite, cu design modern, broșuri de bună calitate și chiar evenimente. Întorcându-ne la începutul articolului, ne punem întrebarea: A meritat oare efortul expozanților? Au reușit ei să intre în contact cu parteneri cu care să dezvolte colaborări pe termen lung? Au reușit să vândă agențiile pe măsura investiției în stand și în logistica necesară participării la târg?La nivel de standuri, litoralul a avut probabil cea mai mare suprafață de expunere pentru o regiune, divizată însă în mai multe zone, fapt ce a condus la o diminuare a impactului final asupra vizitatorilor. Au existat practic 5 standuri de mari dimensiuni: Primăria Constanța și stațiunea Mamaia, Consiliul Județean Constanța, Primăria Mangalia cu stațiunile din sudul litoralului, Primăria Eforie și agenția touroperatoare Paradis Vacanțe de Vis din Constanța, singura care vindea exclusiv sejururi pe sub sloganul “Litoral România”.Standul Constanța Mamaia a fost de departe cel mai interesant din zona de entități publice, beneficiind de un autobuz suspendat transformat în bar, de un ecran de mari dimensiuni, de un “birou de informare turistică”, și de un bar/restaurant. Un element de noutate foarte bine primit de vizitatori a fost “Statuia lui Ovidiu”, care a atras atenția asupra unui alt gen de turism în Constanța. Evenimentele care au avut loc pe parcursul celor 4 zile au reușit să capteze vizitatorii spre standul Constanța Mamaia.Un alt stand aflat în apropiere, cu o mare suprafață de expunere a fost cel al Primăriei Mangalia, care s-a focusat in principal pe stațiunile din sudul litoralului. Am remarcat însă lipsa aproape totală a reprezentanților stațiunilor sau a hotelierilor de la standurile destinate acestora.Standul Consiliului Județean Constanța a încercat să atragă vizitatorii cu latura istorică a Dobrogei, prin prezentarea unui film cu tentă istorică prezentat pe un ecran de mari dimensiuni, cu exponate și broșuri care prezentau istoria zonei, dar și cu o zonă de degustări de vinuri dobrogene. Pe una dintre laturi era promovată stațiunea Vama Veche, fapt ce întregea intr-un fel oferta turistică a acestei regiuni. Evenimentele organizate la stand au fost și ele în ton cu imaginea generală a standului, dansurile tradiționale reușind să anime zona de prezentare.Dacă aceste trei standuri se aflau în pavilionul destinat administrațiilor publice locale, în zona destinată agențiilor turistice am putut să-l remarcăm pe cel al Primăriei Eforie care a avut o misiune destul de grea, fiind poziționat intr-o zonă premium în care nivelul standurilor vecine era de foarte bună calitate. Am remarcat prezența unor hotelieri care încercau să vândă pachete de vacanță.Așa cum spuneam la începutul articolului datorită promovării cu un anumit mesaj, principalul sector asaltat de turiști (sâmbătă și duminică) a fost cel al agențiilor de turism unde nume mari cu standuri deosebite încercau să atragă vizitatorii cu oferte la vacanțe cât mai exotice. Singura agenție care vindea sejururi exclusiv pe litoralul autohton era Paradis Vacanțe de Vis, cu un stand unitar, bine conturat sub sloganul “Litoral România” care se putea vedea din orice zonă a pavilionului datorită baloanelor cu heliu de mari dimensiuni. La standul cu o suprafață generoasă se aflau și partenerii hotelieri ai agenției dar și Crama Viișoara care oferea spre degustare vinuri dobrogene. Rămânem la final cu întrebarea retorică: cum ar arăta oare promovarea litoralului printr-un stand unitar, care ar putea ocupa singur un pavilion al târgului și care ar funcționa ca un stand de țară, la un târg extern? Este clar că tot efortul autorităților publice la un astfel de târg este legat de promovarea zonei și de atragerea a cât mai multor turiști. Cu siguranță că acest lucru s-ar putea realiza mult mai bine într-un stand unitar cu o zonă distinctă pentru hotelieri și agenții care vând sejururi în acea regiune, litoralul în cazul de față. Exemplificăm cu prezența Siciliei la BIT Milano 2019 unde zona dedicată agențiilor care vindeau sejururi în Sicilia era integrată in cea instituțională, acest model reușind să creeze o imagine unică asupra unei destinații. S-ar putea spune mai multe lucruri despre acest târg însă trebuie să felicităm expozanții, să îndemnăm organizatorii să caute alte modele de comunicare/implicare astfel încât să atragă la târg cât mai mulți agenți străini care să încheie contracte cu agențiile/hotelierii români, iar vizitatorii să treacă peste pragul psihologic al celor 20 lei cheltuiți la intrare pentru că îi vor recupera cu siguranță prin ofertele deosebit de variate disponibile pe parcursul târgului.

Leave a Reply

Name *
Email *
Website

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.