O echipă pentru România

30 de kilograme de mere, 22 de kilograme de varză, 12 kilograme de carne tocată, 42 de kilograme de carne de vită, 13 kilograme de ardei, 7 kilograme de ceapă, 40 de ouă, 10 kilograme de mălai, sunt câteva dintre ingredientele care au trecut prin mâinile echipei de voluntari români și italieni care au reprezentat România la Festa Multiculturale din localitatea Collecchio, de lângă Parma.credit foto nr.2: Festa multiculturale

Ajunsă la cea de a 20-a ediție (România a participat în acest an pentru prima dată!), această sărbătoare este în primul rând o ocazie în care naționalitățile prezente pe teritoriul Italiei își prezintă cultura, tradițiile și specialitățile gastronomice. Anul acesta au contribuit la realizarea evenimentului peste 100 de asociații și și-au arătat măiestria în bucătărie 27 de țări, din toate colțurile lumii (India, Albania, Serbia, Tunisia, Peru, Maroc, România, Eritrea, Nigeria, Sri Lanka, Filipine, Congo, Camerun, Nepal, Togo, Kurdistan, Grecia, Ghana, Sudan, Coasta de Fildeș, Nepal, Etiopia, Italia, Moldova ș.a.). Două weekenduri pline (25, 26, 27 iunie și 1,2,3 iulie 2016) în care mii de persoane, italieni și străini deopotrivă, au venit în Parcul Nevicati din Collecchio să îi cunoască mai bine pe noii locuitori ai Italiei și implicit, să dărâme, la sensul figurat, ziduri și prejudecăți pe care, din nefericire, le știm foarte bine.România, prin intermediul Asociației “Romania chiama Parma”, a fost protagonistă în seara de 2 iulie. Fiind la prima noastră participare, ne-am concentrat energiile în vederea pregătirii meniului românesc iar anul viitor poate vom prinde curaj și vom prezenta și un program artistic sau un stand de promovare a țării.

Cum a fost? Sublim. Au fost luni de pregătire, în care am participat, împreună cu ceilalți voluntari, la ședințe cu responsabilii de la Forum Solidarietà (organizatorii evenimentului). Am avut emoții, temeri, îndoieli, dar ceea ce nu ne-a lipsit nicio clipă a fost entuziasmul și simțul unei responsabilități enorme: la un astfel de eveniment nu te distingi tu ca persoană, ci reprezinți 20 de milioane de români. Într-un fel, toți românii stabiliți în străinătate, zi de zi, trebuie să conștientizeze acest lucru: și la bine, și la rău, la locul de muncă, pe stradă, între prieteni, ei sunt România. Hai să vedem împreună care au fost etapele care au condus la această seară magică:

• am luat legătura cu organizatorii și ne-am manifestat interesul de a participa la Festa Multiculturale. Au primit cu bucurie proiectul nostru, mai ales pentru că din palmaresul țărilor participante lipsea comunitatea românească, cea mai numeroasă din Italia și din regiune.
• am participat la ședințele de instruire, am stabilit data și meniul pentru 300 de porții. Credeți că a fost ușor? Încercați să stabiliți un meniu complet, tradițional românesc, care să ne reprezinte într-o seară în care puteam concura cu bucătării balcanice asemănătoare. Nu în ultimul rând, țineți cont de condițiile logistice: am exclus ciorbele (greu de servit), ardeii umpluți (greu de fiert pe plitele pe care le aveam la dispoziție), ingredientele greu de procurat de către organizatori (nu e ușor să procuri, în Italia, varză murată sau foi de viță pentru 900 de sarmale) și să te integrezi într-un buget destul de limitat.
• ne-am întâlnit între noi și am gătit un meniu de probă, pentru a stabili cantitățile necesare, rețetele cele mai sigure și gustoase și necesarul de materiale și utilități. Niciunul dintre noi nu este bucătar de meserie și nu am gătit niciodată pentru un număr atât de mare de persoane, de aceea am fost foarte atenți la cântărirea tuturor ingredientelor, pentru a nu omite nimic (ce s-ar fi întâmplat dacă, de exemplu, am fi uitat să cerem mărar pentru ardeii umpluți cu brânză sau mălai pentru mămăligă? Cum ar fi fost dacă, în loc de 300 de porții, ne-ar fi ieșit doar 200 de porții de tocăniță, 150 de prăjituri și 280 de aperitive? Am fi fost nevoiți să vindem doar 150 de porții complete (prețul fixat pentru toate meniurile etnice a fost de 13 Euro și cuprindea aperitivul, felul unu, felul doi și desertul). Am stabilit un coordonator de echipă și responsabili pentru fiecare fel de mâncare.
• le-am transmis organizatorilor necesarul de produse iar ei s-au ocupat de procurarea acestora (din motive igienico-sanitare și fiscale nu am fi putut să le achiziționăm noi și nici să aducem de acasă nimic gătit dinainte).
• ne-am comandat (din fonduri proprii) tricouri albe, pe care am inscripționat, pe spate, ROMANIA, în față, pe partea stângă, numele asociației “Romania chiama Parma” iar pe mânecă am imprimat culorile drapelului românesc.
• câțiva dintre noi au mers la cursuri de protecția muncii și de siguranță și igienă alimentară, obligatorii pentru participarea la astfel de evenimente.
• o echipă de voluntari români și italieni din grupul nostru a participat la montarea structurilor (barăci, plite).
• am completat tabele cu datele persoanelor prezente în bucătărie.
• am fost să ne informăm “pe viu”, în weekedul anterior celui în care ne-am prezentat noi, pentru a vedea cum era distribuit spațiul, cât de mari erau oalele și ce mai trebuia să aducem de acasă pentru a ne ușura munca.

Se spune că românii nu sunt uniți și că nu știu să lucreze împreună. Poate chiar este așa, dar de data aceasta am văzut oameni minunați, implicați fără rezerve și fără condiții, care au muncit gratis zeci de ore pentru reușita unui eveniment, au renunțat la orgolii, la odihnă și obligații familiale, pentru reușita unui eveniment care a adus un serviciu enorm României.Nu am făcut invitații speciale autorităților române și italiene, le-am trimis doar un mesaj pe facebook, de pe pagina asociației, după principiul “cine are ochi să vadă, vede” dar și pentru că munca și meritele sunt ale oamenilor simpli, care au făcut totul din pasiune și entuziasm, fără niciun sprijin politic sau economic din țară.Nu vom enumera numele voluntarilor români, din teama de a nu uita pe cineva, pentru că au fost cu adevărat foarte numeroși, reprezentând toate regiunile țării. Este vorba despre oameni simpli, modești, muncitori, apreciați în Italia pentru calitățile lor umane și profesionale.

Care a fost rezultatul, după luni întregi de muncă, gânduri și eforturi? Am fost foarte apreciați, atât de public cât și de către organizatori, am fost foarte admirați și fotografiați (tricourile noastre albe ieșeau în evidență în mulțimea de oameni), am simțit că am făcut o acțiune importantă pentru România.Care e regretul nostru? Că pe data de 2 iulie, în seara în care am fost protagoniști, a avut loc meciul dintre Italia și Germania, care a focalizat interesul italienilor în direcția fotbalului. E drept, ne-a ajutat mult maxi-ecranul montat de către organizatori, care, de alfel, i-a convins pe mulți să vină să urmărească meciul la Festa Multiculturale, dar am fi putut să avem, în orice altă seară, mult mai mulți participanți.Dacă aveți sugestii de meniu pentru anul viitor, vă așteptăm cu propuneri, la “comentarii”. Dacă aveți talent artistic, locuiți în apropierea Parmei (Italia) și sunteți disponibili să participați ca voluntari la un eventual program artistic, vă așteptăm să vă alăturați echipei noastre!