Obiecte din gospodăria italiană: punga pentru apă caldă

Vom începe o serie de articole în care vă vom prezenta câteva obiecte nelipsite din viața italienilor, mai puțin folosite la noi. Astăzi vă aducem în prim plan punga pentru apă caldă. Este vorba despre un recipient din cauciuc, închis ermetic printr-un dop cu filet. Cum se folosește și în ce scop? Se încălzește apa, până devine fierbinte, apoi se varsă în recipent, direct sau cu ajutorul unei pâlnii. Se scot aburii în exces, apoi se strânge dopul. Pentru a se evita ustiunile, de obicei punga este îmbrăcată într-o husă, ca aceea din imaginea de mai sus.

Punga cu apă caldă este în realitate mai mult decât un obiect, este un simbol al ideii de cămin, de familie, de protecție. Orice italian își amintește momentele din copilărie când, bolnav fiind, își alina durerile strângând în brațe un ursuleț de pluș în care avea o pungă cu apă caldă. Nu există casă în care să nu găsești cel puțin o astfel de sticlă de gumă.

Cunoscută și folosită și în alte țări (ca Franța, de exemplu, unde este cunoscută sub numele de bouillotte) mă întreb cum de nu a fost introdusă și în România, mai ales în perioada în care făceam frigul în case. Astăzi au apărut variantele umplute cu gel, încălzite cu curent electric, care, după câteva incidente, sunt utilizate cu multă prudență. 
Când apelăm la ajutorul pungii cu apă caldă? În zilele ploioase și friguroase, când ne simțim înghețați și vrem să ne încălzim rapid, în cazul contracțiilor musculare, al durerilor de oase, cervicală, coloană. Căldura aplicată local are efect vasodilatator și contribuie la ameliorarea durerilor menstruale, colicilor renale, și, în general, la o stare de bine.

Nu se recomandă totuși în cazul durerilor de cap, al traumatismelor cu hematoame (când e mai eficientă gheața) și nici al colicilor la nou-născuți. 

3 thoughts on “Obiecte din gospodăria italiană: punga pentru apă caldă

  1. Noi am avut in casa multa vreme si am si folosit. 🙂
    Silviana

  2. Bunica mea folosea "sticla cu apa calda" 🙂 O sticla de sticla, ca sa spun asa, pe care o punea in pat inainte sa se culce, sa incalzeasca patul. Era foarte dragut cand imi punea si mie, iar eu imi puneam picioarele reci pe ea. Desigur, nu o puteam strange in brate, dar era placut sa ma asez in locul sticlei. Asta mi se pare adaptarea romaneasca a pungii italiene 🙂

  3. 🙂 principiul e identic 🙂 eu îmi amintesc și de pernele electrice, foarte comode iarna însă foarte periculoase.

Leave a Reply to Jurnal Navetist Cancel reply

Name *
Email *
Website

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.