În fiecare an, pe data de 6 august sunt comemorate victimele dezastrului atomic de la Hiroshima.
În urma lansării primei bombe atomice din istoria omenirii, pe 6 august 1945, şi-au pierdut viaţa, la Hiroshima, 140 mii de persoane. Trei zile mai târziu, la Nagasaki, aveau să moară alte 70 de mii de persoane.
Pentru a menţine vie în memorie această tragedie istorică, reprezentanţii comunităţii japoneze din oraş au organizat, împreună cu Biblioteca Internaţională “Ilaria Alpi”, evenimentul numit “Toro Nagashi”. Această sărbătoare tradiţională de origine buddhistă reprezintă momentul culminant al manifestărilor cunoscute sub numele de “Obon”, dedicate celor care nu mai sunt printre noi. Anul acesta au fost comemorate şi victimele accidentului de la centrala atomică de la Fukushima.
Elementele caracteristice ale ceremoniei “Toro Nagashi” sunt lampioanele plutitoare realizate din hârtie, pe care participanţii la eveniment scriu un gând sau o urare pentru cei dragi, pentru ei înşişi sau pentru cei care nu mai sunt printre noi. Odată aprinse, aceste lampioane sunt puse pe suprafaţa apei. Semnificaţia iniţială a acestui ritual era aceea că lampioanele luminoase ghidau sufletele morţilor către lumea de dincolo.
Le-am admirat pe reprezentantele comunităţii japoneze, îmbrăcate în kimono-uri tradiţionale, deosebit de amabile, disponibile să ne povestească despre tradiţiile lor.
La eveniment au participat mai bine de 300 de persoane.
Am remarcat chiar şi prezenţa a două măicuţe, însă nu am reuşit să le citesc mesajele, bănuiesc rugăciunea lor era colectivă, pentru noi toţi:
Au fost prezenţi şi membrii unei organizaţii care militează pentru dezarmarea nucleară:
Pe unul dintre lampioane am scris şi eu patru dorinţe: amore, salute, felicità, lavoro (dragoste, sănătate, fericire, muncă). Îmi pare rău că nu am scris şi cuvântul “pace”(ar fi fost un gest de altruism faţă de ceilalţi) şi mai regret şi faptul că nu am scris în limba română, ci în limba italiană.
