În așteptarea Paștelui

Am făcut curățenie în casă, am terminat pregătirile de Sărbători și, ca în fiecare an, în Vinerea Mare am mers la Biserica ortodoxă română din Parma, Sf.Zaharia și Elisabeta. Straiele întunecate ale preotului, mulțimea de femei îmbrăcate în doliu, masa de la intrare împodobită cu flori, întreg ritualul sobru, în care se auzea doar un lung cântec de jale, unde se alternau, ca într-un dialog cântat, voci puternice bărbătești și voci înalte îngerești, ne aminteau că participam la Slujba de Prohod.

Oameni cunoscuți, pe care îi știm, tot de la biserică, de la evenimentele de peste an, își așteptau cu răbdare rândul, pentru a trece pe sub masa cu flori. Copiii, bucuroși că erau implicați într-un ritual atât de important, urmăreau cu interes fiecare parte a slujbei. În momentul pregătirii procesiunii, au fost împărțite sarcinile fiecăruia, ca la o înmormântare, scoaterea epitafului din biserică reprezentând momentul central. Cu lumânări aprinse, am făcut înconjurul bisericii, însoțiți de patrulele de poliție. Pe la ferestre, oameni curioși priveau o via crucis desprinsă parcă dintr-un tablou artistic vechi.

Vă invităm să vedeți imaginile de mai jos cu ochii sufletului, insistând pe detalii. Fiecare fotografie ne spune o poveste despre credință, tradiție și oameni frumoși.

Lasă un răspuns

Nume *
Email *
Sit web