Vacanţa cu rulota

Influenţaţi de filmele de desene animate vizionate, copiii din familia noastră îşi doresc foarte mult să facem o vacanţă la/în rulotă. Spun rulotă, dar mă gândesc de fapt la camper sau caravană. În imaginaţia lor se derulează filmul următor: tati conduce mii de kilometri, eventual neîntrerupt, iar când se opreşte o pune de un grătar în prima parcare; mami e lângă el şi îl ţine de vorbă, asta atunci când nu găteşte (la mini-aragazul din dotare) sau când nu e ocupată cu curăţenia. În tot acest timp ei sunt în interiorul rulotei, se uită pe geam, se joacă, nu se plictisesc, nu se ceartă, dorm pe pătuţurile mici şi suntem toţi o familie fericită. Asta s-ar întâmpla într-o vacanţă ideală. 

Am început să ne informăm cam ce înseamnă o astfel de vacanţă şi ce presupune aceasta. De curând, nişte prieteni din Italia au închiriat pentru zece zile un camper, plătind pentru întreaga perioadă 1300 Euro (în plin sezon). Au avut ghinionul să stea două zile într-o parcare, pentru că li s-a stricat motorul, dar un astfel de eveniment este excepţional şi oricum aveau asigurare, nu au plătit reparaţiile din buzunar. Adăugând însă benzina, cheltuielile de autostradă şi de campare (20/30 Euro pe zi), se ajunge la concluzia că nu e chiar aşa la îndemână să îţi faci vacanţa cu un camper de închiriat. Dar cu unul proprietate personală?  Am hotărât să vizităm un târg de profil, ca să ne facem o idee:

Încă din parcare am văzut nişte  microbuze cu corturi montate pe capotă, mi s-a părut o idee originală şi ingenioasă, pe care totuşi eu nu cred că aş pune-o vreodată în aplicare:

Am văzut multe anunţuri de vânzări de campere, piese şi accesorii la mâna a doua:

Am început să vizităm zonele dedicate camperelor. După ce vezi 10-20 dintre ele, ai impresia că le-ai văzut pe toate.

Dar hai să  ne facem o idee despre cum sunt amenajate locurile de dormit:

  • clasic, cu pat matrimonial pe mijloc:

  • cu trei paturi, pentru doi adulţi şi un copil:
  • cu patul situat în cabină, deasupra bordului:

  • improvizat între două corpuri de mobilă (trebuie să te antrenezi înainte, acasă, pe masa de călcat, pentru că e la fel de îngust)

  • poate fi situat la deschiderea din spate:
  • sau, mult mai sinistru, într-o deschidere îngustă laterală, ca într-un cavou (nerecomandabil persoanelor cu probleme de claustrofobie) :

Bucătăriile pot fi dotate cu aragaz, chiuvetă, frigider, cuptor cu microunde, unele chiar şi cu maşină de spălat vase:

Unele campere sunt prevăzute cu fotolii şi măsuţe, care creează un spaţiu tip sufragerie, birou sau cameră de zi:

Toaleta este partea care se bucură de foarte mare interes din partea vizitatorilor. Am văzut campere prevăzute chiar şi cu duşuri. WC-ul este obişnuit, însă murdăria se adună într-un rezervor în care se află deja o substanţă chimică specială care transformă totul într-un lichid transparent, inodor, clasificat în literatura de specialitate drept „acque nere” (ape negre), care, având un grad ridicat de toxicitate, nu pot fi aruncate oriunde, ci în spaţiile special amenajate din parcările pentru campere.

 Cam cât costă un camper nou, la preţ promoţional?

Am văzut şi rulote (caravan), ce-i drept, cam puţine la număr:

Vedeta târgului era acest camper enorm, de producţie americană, un soi de camion strălucitor la care oamenii stăteau la coadă pentru a-l vizita:

La fel de impresionant era şi acest camper gigant, numai bun de străbătut deşertul, de care era agăţată o motocicletă superbă:

O altă vedetă a expoziţiei era acest camper cu garaj încorporat, pe a cărui rampă urca o maşină:

Mi s-a părut elegant şi acest camper-autocar:

Foarte simpatică era şi mini-rulota rezervată copiilor:
Iată câteva sfaturi utile pentru deplasarea cu camperul, pe care le-am descoperit răsfoind una dintre broşurile puse la dispoziţie la târg:
– înainte de plecare cu camperul, verificaţi sistemul electric al maşinii (semnalizări, faruri, închideri automatice), precum şi oglinzile retrovizoare;
împărţiţi greutatea în mod uniform în interiorul vehiculului, pentru a nu avea probleme de direcţie;
– fiţi atenţi să nu depăşiţi greutatea maximă admisă pentru tipul de carnet de conducere pe care îl aveţi (de exemplu, pentru carnetul de tip B- dreptul de a conduce vehicule cu greutate maximă de 3,5 tone);
– controlaţi cu mare atenţie dacă sunt fixate şi în ce stare se află buteliile cu gaz;
închideţi bine uşile de la dulapuri pentru a evita căderea obiectelor în timpul mersului;
– controlaţi presiunea din cauciucuri;
scrieţi pe o foiţă caracteristicile vehiculului (înălţime, lungime, lăţime), vă vor fi de mare folos în situaţii delicate, cum ar fi: trecerea pe sub un pod, la bariere sau prin alte căi de acces cu limitări de gabarit;
– dacă nu aţi mai condus niciodată un camper, exersaţi puţin înainte de a pleca la drum: trebuie să ştiţi care sunt distanţele de frânare, unghiurile moarte sau cum să vă comportaţi în curbe;
– în trafic, păstraţi distanţa de siguranţă;
– planificaţi traseul în aşa fel încât să evitaţi drumurile foarte înguste şi zonele dificile (pe lângă prăpăstii, străduţele mici din sate);
– când conduci camperul, cel puţin la început, ai tendinţa să te deplasezi- pentru mai mare multă siguranţă- pe centrul străzii; încercaţi să vă menţineţi banda de deplasare, pentru a evita ciocnirile frontale şi pentru a le lăsa suficient spaţiu celor care vor să vă depăşească;
parcarea presupune multe manevre, răbdare şi talent: asiguraţi-vă că puteţi ieşi din maşină şi că nu i-aţi blocat pe alţii;
nu uitaţi să faceţi alimentarea cu apă! Autonomia unui rezervor de camper este de 2-3 zile, dacă apa este consumată cu cumpătare. Asiguraţi-vă din timp dacă la următoarea staţie de oprire aveţi posibilitatea să alimentaţi şi să evacuaţi apele reziduale;
–  apele reziduale „negre” (de la WC) se adună într-un rezervor cu capacitatea de 17-20 litri, închis etanş. Nu le deversaţi în mediul înconjurător sau în canalizări, pentru că acizii utilizaţi în „toaleta chimică” sunt puternic poluanţi;
– „apele gri” (care provin de la bucătărie şi duş) pot fi evacuate în canalizări, pentru că nu au un grad ridicat de poluare;
nu în toate oraşele este permis accesul unor astfel de vehicule, trebuie să vă informaţi înainte de a intra în anumite zone, pentru a evita amenzile;
– ţineţi cont de diferenţa dintre „a staţiona/parca” şi „a campa”: dacă vă scoateţi măsuţa, umbrela şi eventual, grătarul, într-un loc unde puteţi doar să parcaţi, dar nu şi să campaţi, veţi fi cu siguranţă amendaţi;
– nu neglijaţi asigurarea camperului împotriva daunelor (accident, furt);
– în funcţie de localitate şi de legislaţia locală, staţionarea poate fi permisă pentru un număr maxim de zile. În anumite cazuri, autorităţile locale pot reduce durata staţionării la doar 24-48 de ore (din motive de siguranţă publică, atunci când se iau măsuri împotriva aşezării taberelor de nomazi).
Pe durata târgului pe care l-am vizitat, au fost puse la dispoziţie 2000 de vouchere, fiecare în valoare de 99 Euro, cu care puteai achiziţiona un „pachet” promoţional pentru a petrece „un week end cu camperul”. Pentru a le satisface curiozitatea copiilor, anul viitor vom experimenta şi noi o astfel de călătorie, chiar dacă doar gândul la măsurile pe care trebuie să le luăm înainte şi la organizarea pe care trebuie să o punem în practică în momentul călătoriei, mă face să optez pentru o vacanţă mai puţin aventuroasă, la hotel. 

9 thoughts on “Vacanţa cu rulota

  1. In ciuda tuturor inconvenientelor, mi-ar placea sa incerc o vacanta in camper (cu conditia sa merg pe drumuri largi, care sa nu imi dea batai de inima). Am fost si eu la un targ si am visat sa ma plimb cu asa ceva. Sa te trezesti dimineata, direct in mijlocul naturii, cu mirosul acela de aer proaspat, e ceva minunat.

  2. 🙂 Şi mie mi-ar plăcea să încerc, dar să nu mă ocup de aspectele organizatorice şi nici de curăţenie 🙂
    În plus, ori de câte ori sunt cu treburi şi văd pe autostradă sau prin oraş câte un camper cu persoane care sunt în vacanţă, mă ia un dor nebun de ducă…

  3. A, ce curioasă eram de ideea de rulotă, foarte bun articolul acesta, mersi! În Sardinia am văzut un camping în care viața la rulotă părea atât de frumoasă. Și apoi mai era filmul acela în care Harry Nicholson își îndeplinește un vis de o viață și ajuns la pensie își cumpără o rulotă. La ce spui tu ar mai fi de adăugat și destinația de vacanță: cred că una e un camping în Germania și alta unul în Albania. Sau nu?

  4. Dragă Monica, mă bucur mult că ţi-a plăcut! "Colegul" meu de blog m-a certat pentru calitatea fotografiilor, dar în acest caz sper să primeze informaţia 🙂
    În ce priveşte media de vârstă a clienţilor, să ştii că am făcut un studiu de piaţă rapid şi am observat că mulţi vizitatori interesaţi să îşi cumpere un camper erau în pragul pensionării şi cu un standard de viaţă destul de ridicat. Câţiva dintre ei aveau animale de companie, care de obicei nu au acces în unele structuri hoteliere.
    În ce priveşte destinaţiile de vacanţă, nu am menţionat că există hărţi speciale cu zonele de campare, care cred că sunt păzite. Mai există şi bloguri unde utilizatorii fac schimb de informaţii, inclusiv privind siguranţa, am văzut de exemplu că vorbeau în termeni pozitivi şi despre călătoriile în România.

  5. Așadar mersul în rulotă e un mod de viață. Cam nomad:)

  6. Da, un mod de viaţă de invidiat :), când e vorba să ai mult timp la dispoziţie (şi bani), să stai cât vrei într-un oraş, să nu depinzi de avioane şi hoteluri.

  7. Mi se pare o experienta foarte tare… mai bine mergi cu microbuze de inchiriat, asa ajungi sa vezi tara, dar cu mai multe persoane.

  8. din dorinta de a populariza acest mod de a calatori in vacanta, am deschis un blog personal

    http://www.excursieinrulota.com

    am incercat sa adun si sa expun toata experientele noastre, tehnice, sentimentale si problemele specifice.

    Sper sa fie util

Lasă un răspuns

Nume *
Email *
Sit web